[vc_row][vc_column][vc_video link=”https://youtu.be/xpWxsC-GM1Q”][vc_column_text css=”.vc_custom_1632763081066{padding-bottom: 20px !important;}”]

Tractul biliar, denumit și arborele biliar sau sistemul biliar, este un sistem de structuri tubulare numite conducte biliare, care duc de la ficat la vezica biliară și în cele din urmă la intestinul subțire. Canalele biliare sunt situate în interiorul și exteriorul ficatului.

Aceste conducte funcționează pentru a muta bila produsă în ficat astfel încât să ajungă în prima secțiune a intestinului subțire, adică în duoden, unde bila este utilizată pentru a ajuta la descompunerea grăsimii ingerate pentru o absorbție adecvată.

Cu toate acestea la pacienții cu dischinezie biliară, bila nu poate să se deplaseze prin tractului biliar tubular și rămâne în vezica biliară. Ca urmare, vezica biliară nu este capabilă să furnizeze suficientă bilă concentrată pentru ca organismul să digere corect grăsimile, proces numit bilă leneșă.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row content_placement=”middle” css=”.vc_custom_1566651454694{padding-top: 20px !important;}”][vc_column width=”2/3″][ultimate_heading main_heading=”Ce ar trebui să știm despre bila leneșă?” heading_tag=”h3″ alignment=”left” spacer=”line_only” spacer_position=”middle” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”100″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:5px;” sub_heading_margin=”margin-top:5px;margin-bottom:20px;” main_heading_margin=”margin-bottom:10px;”]Bilă leneșă se referă la o afecțiune a colecistului, cunoscută popular drept “bilă”, în care acesta nu își evacuează conținutul imediat după masă.

Colecistul este de fapt un depozit sub forma unui săculeț aflat sub ficat, care depozitează între mese bila secretată de către ficat. În cazul în care mâncăm (mai ales grăsimi) imediat după masă colecistul se va contracta și își împinge secreția, adică bila, în duoden, astfel încât grăsimile să poată fi absorbite.

La unii pacienți, fie din cauze genetice fie predispoziții, există situații în care colecistul nu se contractă suficient și nu împinge toată bila în duoden imediat după masă. La această afecțiune se referă termenul de bilă leneșă.[/ultimate_heading][/vc_column][vc_column width=”1/3″][vc_widget_sidebar show_bg=”false” sidebar_id=”sidebar_4″][/vc_column][/vc_row][vc_row css=”.vc_custom_1566647713429{padding-top: 20px !important;}”][vc_column][ultimate_heading main_heading=”Care sunt diferențele între o bilă leneșă și indigestie? Au legătură una cu cealaltă?” heading_tag=”h3″ alignment=”left” spacer=”line_only” spacer_position=”middle” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”100″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:5px;” sub_heading_margin=”margin-top:5px;margin-bottom:20px;” main_heading_margin=”margin-bottom:10px;”]Se pot suprapune oarecum. Bila leneșă (cum am zis) este situația în care colecistul nu se contractă suficient ca să împingă bila în duoden.

La indigestie ne referim atunci când mâncăm o cantitate foarte mare de mâncare, mai ales grăsimi, iar acestea ajung în duoden, în intestinul subțire.

Colecistul se contractă suficient, dar nu există suficientă bilă pentru a putea face cantitatea mare de alimente ingerată, să fie absorbită. Diferență este că la indigestie colecistul se contractă dar nu are suficientă bilă, pentru că cantitatea de mâncare este prea mare.[/ultimate_heading][ultimate_heading main_heading=”Cum se formează pietrele la colecist?” heading_tag=”h3″ alignment=”left” spacer=”line_only” spacer_position=”middle” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”100″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:5px;” sub_heading_margin=”margin-top:5px;margin-bottom:20px;” main_heading_margin=”margin-bottom:10px;”]Pietrele la colecist, sau calculi biliari, apar fie la persoanele care au predispoziție genetică pentru bilă leneșă (cum am zis mai devreme, practic colecistul lor să nu se contracte suficient, să nu aibe musculatura bine dezvoltată) fie la persoanele care de obicei țin cure repetate, în care nu au mese regulate sau nu mănâncă deloc.

După fiecare masă, în mod normal colecistul se contractă și eliberează toată bila acumulată între mese. La persoanele la care colecistul nu are această posibilitate (fie că nu poate din punct de vedere anatomic, este bila leneșă, fie că nu se mănâncă astfel încât să fie stimulat colecistul) bila precipită.

Lichidul secretat de ficat precipită la nivelul colecistului, în săculețul respectiv. Apar mai întâi niște nuclei de precipitare, mai întâi „un mâl” ecografiștii chiar așa îl numesc: „ca un nămol biliar” din care apar niște centri de pietrificare, de calcificare, iar ușor-ușor încep să se formeze calculi, adică pietre. Pe măsură ce trece timpul aceste pietre se pot dezvolta fie sub forma unui singur calcul de dimensiuni mari, fie sub formă a mai multor calculi de dimensiuni mici.[/ultimate_heading][ultimate_heading main_heading=”Când devin calculii biliari periculoși?” heading_tag=”h3″ alignment=”left” spacer=”line_only” spacer_position=”middle” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”100″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:5px;” sub_heading_margin=”margin-top:5px;margin-bottom:20px;” main_heading_margin=”margin-bottom:10px;”]Ar trebui să vorbim despre simptome.

Primele simptome în cazul unor pacienți cu o litiază biliară sunt anumite stări de greață. Pot apărea vărsăturile, dar mai ales durerea în partea dreaptă, sub coastă. Aceasta se numește colică biliară și poate să devină din ce în ce mai frecventă. Un pacient ar trebui să se prezintă la medic să investigheze dacă este o problemă la colecist, dacă are o durere în partea dreaptă. Odată ce devin din ce în ce mai frecvente aceste colici, ar trebui să facem ceva.

M-ați întrebat: Când devin periculoase?

Există calculi mari, de câțiva centimetri și calcul mici. Cei mai periculoși sunt calculii biliari mici. După fiecare masă colecistul încearcă să se contracte și poate să împingă un calcul mic, un calcul sub 5 mm poate să plece din colecist și să se blocheze pe drum.

La un momentdat, calea biliară se  unește cu cea pancreatică astfel încât în duoden, după fiecare masă, și colecistul și pancreasul secretă sucul pancreatic respectiv bila.

În cazul în care se mobilizează din colecist o piatră mică, sub 5 – 6 mm, acestea poate să rămână blocată la intrarea în duoden, unde este un sfincter și să producă niște complicații pe care nu ni le dorim. Dacă se blochează un calcul la trecerea din calea biliară în duoden, crește presiunea și în pancreas și în arborele biliar și atunci putem să ajungem la pancreatite sau la icter. Calculul de dimensiuni mari, peste un cm, nu poate părăsi colecistul, nu poate să dea astfel de obstrucții, dar poate să provoace colici foarte dureroase.[/ultimate_heading][ultimate_heading main_heading=”Care sunt obiceiurile care pot declanșa o astfel de criză?” heading_tag=”h3″ alignment=”left” spacer=”line_only” spacer_position=”middle” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”100″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:5px;” sub_heading_margin=”margin-top:5px;margin-bottom:20px;” main_heading_margin=”margin-bottom:10px;”]De obicei persoanele cele mai expuse la apariția de calculi biliar sunt de obicei persoanele care suferă de obezitate, persoane care au un stil alimentar haotic, nu au mese fixe, amestecă alimentele bogate în grăsimi cu alte alimente colecisto-kinetice.

Alimentele colecisto-kinetice sunt cele care stimulează contracția colecistului. Ciocolata poate să fie un aliment colecisto-kinetic.

Cafeaua, grăsimile, ouăle. Toate acestea fac ca vezicula biliară să se contracte neregulat, nu să aibă niște intervale fixe de de contracție și pot duce la apariția de dureri și de complicații.[/ultimate_heading][vc_column_text][/vc_column_text][ultimate_heading main_heading=”Complicațiile calculilor biliari” heading_tag=”h3″ alignment=”left” spacer=”line_only” spacer_position=”middle” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”100″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:5px;” sub_heading_margin=”margin-top:5px;margin-bottom:20px;” main_heading_margin=”margin-bottom:10px;”]Pacienții se prezintă de obicei pentru dureri din ce în ce mai intense.

Practic, spațiul dintre perioada de timp dintre colici devine din ce în ce mai scurtă. Dacă la început poate să fie o colică o dată pe an, în timp, datorită faptului că vezicula biliară se contractă și încearcă să elimine obstacolul, pot apărea colici biliare și zilnic, astfel încât obligă pacientul să se prezinte la medic.

Pe lângă migrarea calculilor pot să apară și inflamații ale colecistului (ceea ce numim colecistită acută), colecistul își îngroașă foarte tare pereții, este ca o inflamație, după care poate să se și infecteze, adică sunt mai multe complicații atât prin prezența pietrelor cât și prin prezența obstacolului pe care poate să le dea acesta.[/ultimate_heading][ultimate_heading main_heading=”Soluții de criză – dr. Google – leacuri băbești Când e cazul să ne prezentăm la medic?” heading_tag=”h3″ alignment=”left” spacer=”line_only” spacer_position=”middle” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”100″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:5px;” sub_heading_margin=”margin-top:5px;margin-bottom:20px;” main_heading_margin=”margin-bottom:10px;” margin_design_tab_text=””]Sfatul meu este ca pacienții care au dureri să se prezinte la medic. Întradevăr, circulă diverse soluții magice prin care să dispară calculii, soluții care pot da niște complicații foarte grave.

Există pe internet, circulă diverse cure în care pacientul este pus să bea -de exemplu- ulei de măsline în cantități mari cu zeamă de lămâie. Toate acestea fac ca vezicula biliară, colecistul, să se contracte brusc. Dacă este un calcul mare, nu este o mare problemă… pe pacient doar îl va durea mai tare, dar dacă sunt pietre mici, consumul acestor „soluții miraculoase”, poate să determine apariția de obstacole și să apară colecisto-pancreatita – de exemplu- adică și inflamația colecistului și a pancreasului în același timp.

O pancreatită este descrisă de chirurgi ca o explozie într-o fabrică de armament. Practic este o situație în care pancreasul se digeră singur. Pentru că nu mai poate să își verse sucul pancreatic direct în tubul digestiv, se acumulează în pancreas și începe auto digestia acestuia.

De aici, pancreatită poate să aibă o evoluție bună sau o evoluție foarte proastă. În clasificarea pancreatitei nu există o pancreatită medie. Fie este formă ușoară, fie este forma gravă.[/ultimate_heading][ultimate_heading main_heading=”Metode de tratament moderne pentru pietrele la colecist.” heading_tag=”h3″ alignment=”left” spacer=”line_only” spacer_position=”middle” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”100″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:5px;” sub_heading_margin=”margin-top:5px;margin-bottom:20px;” main_heading_margin=”margin-bottom:10px;” margin_design_tab_text=””]Cel cel mai sigur tratament este îndepărtarea pietrelor împreună cu colecistul. Aceasta se face de cele mai multe ori pe cale laparoscopică. În cazurile extreme, sau grave, când pacientul nu se prezintă la medic, doar atunci abordarea laparoscopică nu mai este o soluție viabilă.

De asta trebuie ca pacienții să se prezinte cât mai curând la medic.

Mulți pacienți întreabă: de ce nu scoatem doar pietrele?

Dacă am scoate doar pietrele, atunci există riscul de a se forma din nou. Practic colecistul are sigur o afecțiune sau o afectare care îl face să producă pietre, nu se contractă corespunzător, iar atunci ar putea reapărea calculii biliari. Recuperarea este foarte rapidă, de obicei internarea durează o zi, iar pacientul deja poate să se prezinte la muncă în două-trei zile.[/ultimate_heading][vc_column_text][/vc_column_text][ultimate_heading main_heading=”Cum arată viața pacientului fără colecist? Ar trebui să țină un regim alimentar deosebit după colecistectomie?” heading_tag=”h3″ alignment=”left” spacer=”line_only” spacer_position=”middle” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”100″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:5px;” sub_heading_margin=”margin-top:5px;margin-bottom:20px;” main_heading_margin=”margin-bottom:10px;”]După îndepărtarea colecistului, bila care se secretă din ficat ajunge direct în duoden.

Nu se mai acumulează între mese în colecist. Nu este o problemă pentru că oricum, dacă am lăsat colecistul pe loc și ar avea pietre, și în situația în care sunt pietre practic bila nu mai poate să se acumuleze între mese în colecist, acesta fiind ocupat mereu de pietre. Această situație se întâmplă și dacă am lăsa colecistul pe loc. Imediat după operație, pacienții vor trebui să urmeze un regim iar a-la-long , de-a lungul vieții, ar trebui să evite mesele bogate în grăsimi multe.

Pentru că rolul bilei în lichidul secretat de ficat este să emulsioneze grăsimile. Fără bilă grăsimile nu pot fi digerate. În cazul în care mâncăm după colecistectomie multe grăsimi, bila care există în duoden, nu este suficientă pentru a le digera. De aceea unii pacienți apelează la un supliment de bilă de origine animală care face ca grăsimile să fie digerate.[/ultimate_heading][/vc_column][/vc_row][vc_row css=”.vc_custom_1566647713429{padding-top: 20px !important;}”][vc_column][vc_zigzag el_width=”80″ css=”.vc_custom_1569003644491{padding-top: 10px !important;padding-bottom: 10px !important;}”][vc_column_text css=”.vc_custom_1572166214673{padding-top: 20px !important;padding-bottom: 20px !important;}”]

Adresați-mi orice întrebare legată de subiectul obezității completând formularul de mai jos

[/vc_column_text]

[/vc_column][/vc_row][vc_row css=”.vc_custom_1566647713429{padding-top: 20px !important;}”][vc_column][vc_widget_sidebar show_bg=”false” sidebar_id=”sidebar_5″][/vc_column][/vc_row]