Sursele epidemiologice sugerează faptul că obezitatea a devenit o pandemie globală, cu implicații semnificative asupra sănătății publice. Pe de o parte, obezitatea afectează toate vârstele și grupele socio-economice, pe de altă parte are un impact puternic asupra bolilor cronice, inclusiv cele cardio-vasculare.
Metodele terapeutice tradiționale de scădere în greutate precum dietele, schimbarea stilului de viață și terapia comportamentală, s-au dovedit a fi relativ ineficiente în tratarea pe termen lung a obezității și a factorilor de risc cardiovasculari asociați, mai ales atunci când sunt folosite în mod izolat, dar au demonstrat beneficii metabolice și cardiovasculare atunci când au fost folosite în strategii combinate.
Este important de notat că aceste tratamente au fost ineficiente mai ales în cazul pacienților ce prezintă obezitate morbidă (BMI peste 40 kg/mp), ceea ce a dus la dezvoltarea chirurgiei bariatrice, cu scopul de a trata obezitatea și bolile asociate acesteia. Intervențiile bariatrice prezintă rezultate încurajatoare în ceea ce privește scăderea rapidă în greutate, urmată de îmbunătățirea semnificativă a morbidității totale și a speranței de viață în cazul pacienților obezi.
Urmărirea pe termen lung a pacienților bariatrici arată o reducere semnificativă a mortalității determinate de boli cardiace, diabet zaharat și cancer. Acest lucru duce la scăderea cu 40% a mortalității de orice cauză.
SINDROMUL METABOLIC, RISCUL CARDIOVASCULAR ȘI CHIRURGIA BARIATRICĂ
Obezitatea este recunoscută în mod clasic drept factor de risc pentru apariția aterosclerozei și a bolilor cardio-vasculare ce sunt determinate de aceasta.
Ateroscleroza face parte dintr-o serie de factori, printre care se numără și hipertensiunea arterială, rezistența la insulină și dislipidemia, a căror combinație duce la apariția a ceea ce se numește „sindrom metabolic”. Intervențiile bariatrice conduc la o importantă scădere ponderală susținută, ceea ce determină o modulare favorabilă a acestor riscuri cardio-vasculare.
Studiile au arătat o îmbunătățire a hipertensiunii arteriale la 61.7% dintre pacienți, a hiperlipidemiei la 70% și dispariția sau îmbunătățirea diabetului de tip II la 86% dintre pacienții care au fost operați.
Un studiu al populației obeze din Suedia (The Swedish Obese Subject Study) arată că parametrii a căror evoluție rămâne favorabila la 10 ani după intervenția chirurgicală sunt trigliceridele, acidul uric, diabetul și presiunea diastolică, în timp ce presiunea sistolică și HDL colesterolul rămân la nivel optim timp de doar 2 ani după operație.
Efectele benefice ale chirurgiei în modificarea riscurilor cardiovasculare se traduc prin rezultate clinice favorabile, astfel că la 5 ani riscul bolilor cardiovasculare si circulatorii scade cu 72%, ceea ce duce la o scădere semnificativă a intervențiilor cardiovasculare la acești pacienți.
Mortalitatea generală este îmbunătățită cu până la 15 ani, iar mortalitatea determinată de boala coronariană scade cu 59% față de pacienții care nu au fost supuși unei intervenții bariatrice.
DIABETUL DE TIP II
Unul dintre cele mai notabile efecte benefice pe care le are chirurgia bariatrică asupra sindromului metabolic, este reprezentat de reglarea sensibilității organismului la insulină, ceea ce duce la reglarea până la dispariția diabetului de tip II. Chirurgia bariatrică duce la îmbunătățirea de 2-3 ori a sensibilității la insulină, chiar din primele zile postoperatorii, înainte chiar de a se observa o scădere ponderală. De aici rezultă o dispariție totală a diabetului de tip II la aproximativ 76.8% dintre pacienții operați, prin implicarea, cel mai probabil, a modificărilor ce se produc la nivelul hormonilor intestinali, independent de mecanismele de slăbire ponderală.
În consecință, un criteriu important de includere a pacienților ce necesită intervenții bariatrice a devenit tratarea diabetului de tip II, chiar și la pacienți cu obezitate mai puțin severă (BMI peste 30 kg/mp) față de criteriul clasic de includere, care era reprezentat de obezitatea morbidă (BMI peste 40 kg/mp).
APNEEA DE SOMN
Apneea de somn obstructivă este caracterizată prin episoade de obstrucție parțială sau completa a căilor aeriene superioare în timpul somnului și este cel mai adesea asociată cu scăderea saturației în oxigen a sângelui.
Simptomatologia cea mai frecventă este reprezentată de somnolentă inexplicabilă în timpul zilei, somn agitat și sforăit zgomotos noaptea. Mai puțin frecvente sunt durerile de cap matinale, insomnia, anxietatea și depresia, creșterea pulsului și a tensiunii arteriale.
Sindromul de apnee de somn obstructivă este frecvent asociat cu obezitatea, dar contribuie și la apariția bolilor cardiovasculare, prin modificarea sau suprimarea mecanismelor respiratorii și ventilatorii. Apariția disfuncției ventriculare și a hipertensiunii pulmonare poate fi generată de apneea de somn.
Chirurgia bariatrică conduce la dispariția apneei de somn și a sindromului de hipoventilație-obezitate in 85.7% din cazurile de pacienți operați, cu îmbunătățirea consecutivă a simptomelor și bolilor cardiovasculare pe care aceasta de generează.
ADRESAȚI-MI ORICE ÎNTREBARE LEGATĂ DE SUBIECTUL OBEZITĂȚII COMPLETÂND FORMULARUL DE MAI JOS
