
11 efecte benefice ale berii în alimentație
noiembrie 25, 2017[vc_row][vc_column][vc_column_text css=”.vc_custom_1566578708067{padding-bottom: 10px !important;}”]
[/vc_column_text][vc_column_text]
Obezitatea devine repede epidemie globală atât la copii cat și la adulți, fiind asociată cu multiple comorbidități precum boli cardiovasculare, diabet de tip II, hipertensiune arterială, anumite cancere și apnee de somn.
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row content_placement=”middle”][vc_column][vc_column_text]Obezitatea este un factor de risc independent pentru afecțiunile cardiovasculare, riscul apariției acestora fiind documentat și la copii obezi.
Obezitatea este asociată cu un nivel crescut al morbidității și mortalității, precum și cu scăderea speranței de viață.
Pe lângă alterarea profilului metabolic, se produce o varietate de adaptări/ alterări în structura și funcția cardiacă odată cu acumularea în exces a țesutului adipos, chiar și în absența comorbidităților.[/vc_column_text][vc_column_text]Astfel, obezitate poate afecta cordul prin influențarea factorilor de risc precum dislipidemia, hipertensiunea, intoleranta la glucoză, markerii inflamatori, apnea obstructive de somn/ hipoventilația, statusul protrombotic, pe lângă mecanismele nerecunoscute încă.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row css=”.vc_custom_1566647713429{padding-top: 20px !important;}”][vc_column][ultimate_heading main_heading=”OBEZITATEA CA FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR METABOLIC/GENETIC” heading_tag=”h3″ main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ main_heading_style=”font-weight:700;”]
În ultimii 20 de ani, numărul de persoane cu sindrom metabolic a crescut îngrijorător.
[/ultimate_heading][/vc_column][/vc_row][vc_row css=”.vc_custom_1566647713429{padding-top: 20px !important;}”][vc_column][ultimate_heading main_heading=”IMPACTUL CARDIOVASCULAR AL CREȘTERII ȚESUTUL ADIPOS” heading_tag=”h3″ spacer=”line_only” spacer_position=”bottom” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”200″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:20px;”]
Circulația la nivelul țesutului adipos.
[/ultimate_heading][vc_column_text css=”.vc_custom_1576228693244{padding-bottom: 20px !important;}”]Este cunoscut faptul că există o circulație capilară abundentă în jurul adipocitelor, fluxul sangvin crescând după ingestia de alimente.
Spațiul interstițial al țesutului adipos conține o importantă cantitate de lichid, excesul de fluide în acest compartiment putând avea importante repercursiuni la pacienții obezi cu insuficiență cardiaca, dacă acest extra volum este redistribuit în circulație.
Deși fluxul cardiac crește odată cu masa totală de grăsime, perfuzia țesutului adipos descrește odată cu augmentare acestuia. În consecință, creșterea fluxului sangvin sistemic, observată la pacienții obezi, nu poate fi explicată doar prin creșterea necesităților de perfuzie țesutul adipos.
Majoritatea pacienților hipertensivi sunt supraponderali, hipertensiunea fiind de aproximativ șase ori mai frecventă la aceștia decât la persoanle slabe.[/vc_column_text][vc_column_text css=”.vc_custom_1566648277791{background-color: #1f365c !important;}”]
În cazul paginilor obezi, atât masa corporală, cât și hiperactivitatea simpatică
pot contribui la o rezistență a scăderii în greutate.
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row content_placement=”middle” css=”.vc_custom_1566651454694{padding-top: 20px !important;}”][vc_column width=”2/3″][vc_column_text css=”.vc_custom_1576228960256{padding-bottom: 10px !important;}”]Hiperinsulinemia, secundară rezistenței la insulină, activează multiple mecanisme ce conduc la hipertensiune (absortie crescuta de sodium, stimularea pompei sodiu-proton, reducerea activității Na+-H+-ATP-azei cu sensibilitate ridicată pentru Angiotensină II). Mai mult, insulina activează secreția de angiotensinogen la nivelul țesutul adipos, ce conduce la creșterea activității plasmatice a reninei, ce exercită efecte cardiovasculare importante prin intermediul sistemului nervos simpatic. Această creștere este asociată cu nivele crescute de Angiotensină II, care crește absorbția tubulară a sodiului și contribuie la apariția hipertensiunii sistemice.[/vc_column_text][/vc_column][vc_column width=”1/3″][vc_widget_sidebar show_bg=”false” sidebar_id=”sidebar_4″][/vc_column][vc_column][vc_column_text css=”.vc_custom_1576229030091{padding-top: 20px !important;}”]Deși mecanismele fiziopatologice ce explică scăderea tensiunii arteriale odată cu scăderea în greutate nu sunt foarte clare, sunt implicați probabil numeroși factori. Reducerea tensiunii arteriale poate fi atribuită și reducerii volumului circulant total, precum și activității sistemului nervos simpatic.
Reducerea catecolaminelor plasmatice și activității reninei, ce sunt asociate cu scăderea activității simpatice, are de asemenea un rol cheie.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row css=”.vc_custom_1566647713429{padding-top: 20px !important;}”][vc_column][ultimate_heading main_heading=”REPERCURSIUNILE HEMODINAMICE ALE OBEZITĂȚII” heading_tag=”h3″ spacer=”line_only” spacer_position=”bottom” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”200″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:20px;”]
Obezitatea produce o creștere am volumului sunt din total și a fluxului cardiac, acestea fiind generate parțial de către creșterea cererii metabolice, indusa de excesul de masă corporală.
[/ultimate_heading][vc_column_text]Obezii au un debit cardiac ridicat și rezistență periferică scăzută, comparativ persoanele slabe. Creșterea debitului cardiac duce la creșterea presiunii de umplere a ventriculul stâng, care în timp produce dilatarea acestuia, cu creșterea masei miocardice și apariția hipertrofiei ventricular excentrice.
De asemenea, se poate produce dilatarea atriului strâng, crescând riscul de apariție a fibrilației atriale, asociate obezității.[/vc_column_text][vc_column_text]Este cunoscut faptul că există o circulație capilară abundentă în jurul adipocitelor, fluxul sangvin crescând după ingestia de alimente.
Spațiul interstițial al țesutului adipos conține o importantă cantitate de lichid, excesul de fluide în acest compartiment putând avea importante repercursiuni la pacienții obezi cu insuficienta cardiacă, dacă acest extra volum este redistribuit în circulație.
Deși fluxul cardiac crește odată cu masa totală de grăsime, perfuzia țesutului adipos descrește odată cu augmentare acestuia. În consecință, cursul fluxului sangvin sistemic, observata la pacienții obezi, nu poate fi explicate doar prin creșterea necesităților de perfuzie țesutul adipos.
Majoritatea pacienților hipertensivi sunt supraponderali, hipertensiune fiind de aproximativ șase ori mai frecvente la aceștia decât la persoanle slabe.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row css=”.vc_custom_1566647713429{padding-top: 20px !important;}”][vc_column][ultimate_heading main_heading=”EFECTELE ASUPRA FUNCȚIEI VENTRICULARE” heading_tag=”h3″ spacer=”line_only” spacer_position=”bottom” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”200″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:20px;”]
Hipertrofia ventriculara stângă excentrică este deseori asociată cu insuficienta diastolică am ventriculul stâng.
[/ultimate_heading][/vc_column][/vc_row][vc_row css=”.vc_custom_1566647713429{padding-top: 20px !important;}”][vc_column][ultimate_heading main_heading=”BOALA VASCULARĂ” spacer=”line_only” spacer_position=”bottom” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”200″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:20px;”]
Hipertrofia ventriculara stângă excentrică este deseori asociată cu insuficienta diastolică am ventriculul stâng.
[/ultimate_heading][vc_column_text]
INSUFICIENȚĂ VENOASĂ
Un aspect comun întâlnit la pacienții obezi, este reprezentat de apariția edemelor membrelor inferioare, acestea fiind consecința presiunii crescute de umplere ventriculara, în ciuda unui debit cardiac crescut.
[interscroller_banner_mobile bannerid=”1″]
TROMBOZA VENOASĂ ȘI EDEMUL PULMONAR
Incidența trombembolismului pulmonar la pacienții cu obezitate este gradul III este de 2,42 ori mai mare decât la cei cu obezitate de gradul I.
O circumferință abdominale mai mare de 100 cm la bărbați a fost asociată cu creșterea riscului de trombembolism.
Obezitatea fost asociata cu un risc crescut de edem pulmonar la femei, aceste risc fiind mai puțin clar în cazul bărbaților.
APNEEA DE SOMN
Obezii prezintă numeroase complicații respiratorii, precum o cerere crescută a ventilației și sarcinii respiratorii, ineficiența mușchilor respiratori, capacitate de rezerva funcțională și volum de rezervă respiratorie redusă, închiderea alveolelor periferice.
Acesta conduc la o neconcordanță ventilație-perfuzie, obezitatea fiind o cauză clasică hipoventilației alveolare, ducând la apariția insuficientei respiratorii și a hipertensiunii pulmonare la pacienții cu apnee de somn.
BOALA CORONARIANĂ
Evenimentele importante care duc la apariția aterosclerozei sunt reprezentate de disfuncția celulelor endoteliale la nivelul vaselor epicardiale, a vaselor de rezistență precum și de procesul inflamator de la nivelul peretelui vascular.
S-a observant că bărbații cu un IMC mai mare de 30 kg/mp și un panicul adipos abdominal gros (peste 17 mm), au un risc mai mare de apariție a leziunilor de arteră coronara dreaptă, susținând ipoteza că grăsime cu distribuție centrală este un factor de risc mai important, în apariția aterosclerozei, decât grăsimea totală.
INSUFICIENȚA CARDIACĂ CONGESTIVĂ
Un IMC ridicat, conduce la apariția insuficientei cardiace congestive prin promovarea hipertensiunii, diabetului și a bolii coronariene, excesul de masă corporală fiind asociat cu risc crescut de apariția insuficientei cardiace congestive.
ARITMIILE
Studiile arată că obezii au un risc crescut de aritmii și moarte subită, chiar și în absența disfuncției cardiace.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row css=”.vc_custom_1566647713429{padding-top: 20px !important;}”][vc_column][ultimate_heading main_heading=”CHIRURGIA BARIATRICĂ” heading_tag=”h3″ spacer=”line_only” spacer_position=”bottom” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”200″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:20px;”]
Ansamblu de procedure chirurgicale, efectuate la nivel gastro intestinal, menite să determine scădere ponderala la pacienții cu obezitate extremă.
[/ultimate_heading][vc_column_text]Se adresează pacienților cu IMC> 40 kg/mp, dar și pacienților cu IMC > 35 kg/mp, ce prezintă patologii asociate, precum diabetul de tip II și afecțiunile cardiovasculare.
Există două tipuri de intervenții bariatrice:
- Intervenții restrictive, ce micșorează volumul gastric și încetinesc mecanismul digestiei (gastric-sleeve, balon gastric, inel gastric)
- Intervenții malabsorptive, în care se redirecționează fluxul digestiv, modificând nu absorbția unor principii alimentare (by-pass-ul gastric, diversia bilio-pancreatică).
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row css=”.vc_custom_1566647713429{padding-top: 20px !important;}”][vc_column][ultimate_heading main_heading=”EFECTELE SCĂDERII MASEI CORPORALE” heading_tag=”h4″ spacer=”line_only” spacer_position=”bottom” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”200″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:20px;”]
În funcție de tipul intervenției alese, pacienții pierd între 60 și 90% din excesul ponderal.
[/ultimate_heading][vc_column_text]Efectele la nivelul sistemului cardiovascular al procedurilor chirurgicale de scădere în greutate sunt: o scădere a consumului de oxigen, precum și a debitului cardiac, proporționale cu greutatea pierduta.
Volumul bătaie scade în paralel cu scăderea volumului circulant și volumului cardiac.
Presiunea arterială sistemică scade, la nivelul rezistenței arteriale sistemice producandu-se modificări minore sau deloc.
Presiunea capilară pulmonara tinde să scadă, dar rămâne crescută în comparație cu debitul cardiac, față de pacienții normoponderali.
Disfuncția ventriculara stânga poate persista, mai ales în timpul activităților fizice.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row css=”.vc_custom_1566647713429{padding-top: 20px !important;}”][vc_column][ultimate_heading main_heading=”BENEFICIILE SCĂDERII PONDERALE ASUPRA SISTEMULUI CARDIO-VASCULAR” heading_tag=”h4″ spacer=”line_only” spacer_position=”bottom” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”200″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:20px;”]
În funcție de tipul intervenției alese, pacienții pierd între 60 și 90% din excesul ponderal.
Chiururgia bariatrică determină scăderea:
[/ultimate_heading][/vc_column][vc_column width=”1/2″][vc_column_text]
- Volumului sangvin
- Volumului bătaie
- Debitului cardiac
- Presiunii capilare pulmonare
- Volumului ventriculului stâng
- Îmbunătățirea disfunctiei sistolice și diastolice a ventriculul stâng
[/vc_column_text][/vc_column][vc_column width=”1/2″][vc_column_text]
- Consumului de oxigen
- Presiunii arteriale
- Presiunilor de umplere a cordului drept și stâng
- sau nu a rezistenței arteriale sistemice
- Alurei ventriculare
- Intervalului QT
[/vc_column_text][/vc_column][vc_column css=”.vc_custom_1566649393009{padding-top: 10px !important;}”][vc_column_text]Chiar dacă scăderea ponderala produce o scădere a masei ventriculul stâng, numai 14 până la 25% dintre cazuri sunt produse doar de slăbirea în greutate.
Probabil cea mai importantă componentă a reducerii masei ventriculului stâng este reprezentată de scăderea presiunii arteriale și a neurohormonilor asociați.
Îmbunătățirea hiperinsulinemiei poate fi de asemenea corelată cu reducerea masei ventriculul stâng, mecanismul exact al asocierii dintre hipertrofia de ventricul stâng și rezistența la insulină nefiind foarte bine cunoscut, unii autori fiind de părere că hiperinsulinemia joacă un rol de factor de creștere.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row css=”.vc_custom_1566647713429{padding-top: 20px !important;}”][vc_column][ultimate_heading main_heading=”BENEFICIILE GENERALE ALE CHIRURGIEI BARIATRICE” heading_tag=”h4″ spacer=”line_only” spacer_position=”bottom” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”200″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:20px;”][/ultimate_heading][/vc_column][vc_column css=”.vc_custom_1566649393009{padding-top: 10px !important;}”][vc_column_text]
Afecțiuni produse de obezitate | Procent de pacienți operați |
Astm bronșic | 82% îmbunătățit sau rezolvat |
Boli cardiovasculare | 82% scăderea riscului |
Deces | 89% scăderea ratei la 5 ani |
Depresie | 55% îmbunătățită sau rezolvată |
Diabet de tip II | 83% rezolvat |
Dislipidemie | 63%rezolvată |
Reflux gastroesofagian | 72-98% rezolvat |
Hipertensiune | 52-92% rezolvată |
Sindrom metabolic | 80% rezolvat |
Migrene | 57% rezolvate |
Steatoza hepatica | 90% îmbunătățită |
Artroze | 41-70% rezolvate |
Sindromul ovarului polichistic | 78% din hirsutism rezolvat 100% din disfuncțiile menstruale |
Apnea de somn | 74-98%rezolvate |
Incontinența urinară de stress | 44-88% rezolvată |
Staza venoasa | 95% rezolvată |
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row css=”.vc_custom_1566647713429{padding-top: 20px !important;}”][vc_column][ultimate_heading main_heading=”CONCLUZII” heading_tag=”h4″ spacer=”line_only” spacer_position=”bottom” line_height=”1″ line_color=”#f8971d” main_heading_font_family=”font_family:Open Sans Condensed|font_call:Open+Sans+Condensed|variant:700″ line_width=”200″ main_heading_style=”font-weight:700;” spacer_margin=”margin-bottom:20px;”]
Chirurgia bariatrică s-a demonstrat a fi cea mai eficientă metodă de scădere ponderala, în cazul obezității morbide.
[/ultimate_heading][vc_column_text]A fost demonstrat faptul că modifica benefic statusul metabolic prin îmbunătățirea metabolismului lipidic, a hipertensiunii și a diabetului de tip II, scăzând astfel riscul cardiovascular.
Intervențiile bariatrice sunt recunoscute ca proceduri metabolice gastro-intestinale, având un rol fiziologic mai mare decât simple intervenții de slăbire, fiind aplicate din ce în ce mai mult și pacienților cu obezitate mai puțin severă, cu rezultate deosebite.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row css=”.vc_custom_1566647713429{padding-top: 20px !important;}”][vc_column][vc_widget_sidebar show_bg=”false” sidebar_id=”sidebar_5″][/vc_column][/vc_row]