Ești tot timpul obosit, ai probleme de memorie și îți lipsește pofta de mâncare? Specialiștii au aflat care este cauza
august 27, 2022
Flora intestinală – care este legătura ei cu bolile?
octombrie 17, 2022
Dislipidemia reprezintă o afecțiune caracterizată prin modificarea valorilor grăsimilor din sânge, mai precis a colesterolului și a trigliceridelor. Dieta nepotrivită și neajustată caloric nivelului de efort fizic pe care îl depunem zilnic, odihna necorespunzătoare (mult mai puține ore de somn sau chiar insomnia), programul haotic, abuzul cât și stresul cotidian sunt toate efecte negative ale secolului vitezei în care trăim.
Pe măsura ce ne afundăm în aceste situații neplăcute, apar și dezechilibrele metabolice, așa cum este și dislipidemia.
Dislipidemia poate să apară la orice vârstă și, pentru că este o afecțiune tăcută, de cele mai multe ori își face simțită prezența când deja a ajuns într-un stadiu avansat.
Complicațiilor provocate de această afecțiune (boala cardiovasculară, arterioscleroză, boala vasculară periferică, pancreatita acută ) pot pune viața pacientului în pericol dacă nu se iau măsuri.
Dislipidemia poate fi o afecțiune genetică (este de ajuns ca doar unul dintre părinți să prezinte defectul genetic) sau secundară altor afecțiuni precum:
- Obezitatea : creșterea masei de țesut adipos însoțită de creșterea rezistenței la insulină determină o producție în exces de acizi grași liberi cu creșterea valorilor de LDL (lipoproteine de densitate mică) și VLDL (lipoproteine de densitate mare);
- Diabetul zaharat: determină tulburări ale metabolismului lipoproteinelor prin hiperglicemie și hiperinsulinemie la persoanele cu rezistență la insulină;
- Afecțiunile tiroidiene: hipotiroidismul se asociază cu niveluri crescute pentru LDL-colesterol;
- Afecțiunile renale (în special sindromul nefrotic- afecțiune la nivelul rinichilor ce determină corpul să secrete prea multă proteină în urină) se asociază cu hipercolesterolemie și hipertrigliceridemie;
- Bolile hepatice;
- Sindromul Cushig;
- consumul excesiv de alcool, stresul, anxietatea, fumatul;
- dietele bogate în grăsimi saturate (carne, lapte, ciocolată, produse de patiserie, prăjeli)
- medicamentele modifică nivelurile de colesterol (diureticele tiazidice, estrogenii, betablocantele)
Cum prevenim apariția dislipidemiei?
Prevenția în cazul dislipidemiei presupune, în primul rând, adoptarea unei alimentații sănătoasă cu reducerea consumului de grăsimi saturate și polinesaturate, dulciuri hiperconcentrate, băuturi răcoritoare care au un conținut caloric crescut, alcool și cafea în exces, mâncare de tip fast food. Menținerea unui indice de masă corporală la valori normale, însoțită de practicarea activităților fizice sunt, de asemenea, acțiuni recomandate pentru menținerea unei vieți sănătoase. De asemenea, educația copiilor privind adoptarea unui stil de viață sanatos indiferent de mediul social în care se află (în familie, la grădiniță, la scoală) va ajuta, mai târziu, la prevenirea apariției dislipidemiei.
Cum diagnosticăm corect dislipidemia?
Diagnosticul dislipidemiei se bazează pe experiența medicului specialist și pe observarea atentă a rezultatelor fiecărui examen clinic și de laborator efectuat:
- examenul clinic va evidenția prezența de xantelasme (leziuni plane, de culoare gălbuie localizate la nivelul pleoapelor) sau xantoame (leziuni localizate la nivelul tendoanelor)
- examenul de laborator va indica modificări la nivelul : colesterolului, HDL-colesterolului, LDL-colesterolului, trigliceridelor
- se vor exclude alte cauze secundare posibile prin efectuarea unor analize suplimentare : glicemie, hormoni tiroidieni, transaminaze, uree, creatinină
- se va identifica prezența unor factori asociați dislipidemiilor : obezitatea, fumatul, consumul de alcool, sedentarismul, etc.
Cum se tratează eficient dislipidemiile?
Scopul principal al tratamentului dislipidemiei este reducerea nivelurilor de colesterol, LDL-colesterol, trigliceride și creșterea HDL-colesterolului, scăzând astfel riscul de boală cardiovasculară.
Principiile de tratament în cazul dislipidemiei pot fi de natură nutrițională sau de natură farmacologică. Terapia nutrițională presupune scăderea consumului de colesterol, creșterea consumului de fibre care împiedică absorbția zaharurilor, dar și administrarea de suplimente antioxidante pentru prevenirea arteriosclerozei.
Scăderea ponderală este, de cele mai multe ori necesară. Atunci când pacientul suferă de obezitate, trebuie să știm că în funcție de gradul acesteia, tratamentul diferă.
Creșterea în greutate, peste limitele normale, este clasificată, în funcție de indicele de masă corporală (IMC), astfel:
- Suprapondere, atunci când indicele de masă corporală este cuprins între 25 – 29.9 kg/m2
- gradul 1 de obezitate, indicele de masă corporală cuprins între 30 - 34,9 kg/m2 – pacient supraponderal
- gradul 2 de obezitate cu indicele de masă corporală cuprins între 35 - 39,9 kg/m2
- gradul 3 de obezitate cu indicele de masă corporală egal sau peste 40 kg/m2, denumită și obezitate morbidă.
În cazul pacienților care au un IMC peste 40 kg/m2 (obezitate morbidă) sau a celor la care valoarea IMC este peste 35 kg/m2, dar sunt prezente deja complicații medicale asociate obezității, (dibet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, apnee obstructivă de somn, artrită invalidantă, etc.) ce necesită o scădere rapidă în greutate, medicii specialiști în chirurgie bariatrică recomandă utilizarea metodelor chirurgicale pentru a ajuta pacientul să revină la greutatea optima cât mai repede. Dintre metodele chirurgicale moderne, operația de micșorare a stomacului ( denumită și “gastric-sleeve”) este cea mai utilizată în prezent, remarcându-se prin rezultatele excelente pe care toți pacienții le au.
Bineînțeles, este recomandat din punct de vedere medical ca terapia nutrițională să fie asociată cu activitatea fizică a pacientului, lucru care va duce la o calitate a vieții mai bună.
Tratamentul farmacologic (medicamentos) poate cuprinde, la indicația medicului specialist, următoarele substanțe:
- statine : cresc activitatea receptorului pentru LDL-colestreol crescând catabolismul LDL-colesterolului și au efect la nivelul plăcii de aterom prin diminuarea formării trombusului, însă au și reacții adverse de tipul mialgiilor, artralgiilor, creșterii transaminazelor.
- derivații de acid fibric : scad trigliceridele și cresc HDL-colesterolul; pot determina dispepsii, mialgii, creșteri ale transaminazelor
- inhibitori ai absorbției intestinale a colesterolului
- acidul nicotinic : crește HDL-colesterolul; poate determina manifestări dermatologice : prurit, rash; poate exacerba boala inflamatorie intestinală
- acizii grași de tip omega3 sunt acizi polinesaturați care se găsesc în concentrații mari în pește și care reduc nivelul de trigliceridelor;
Tratamentul medicamentos se inițiază întotdeauna după o evaluare medicală riguroasă, pentru stabilirea riscului cardiovascular și a patologiei asociate și se supraveghează periodic.
În concluzie, dislipidemia tinde să devină o afecțiune foarte des întâlnită în zilele noastre, având cauze atât genetice cât și dobândite (stil de viață inadecvat, afecțiuni ce predispun la dislipidemii) și fiind catalogată drept un important factor de risc pentru boala cardiovasculară.
