Dislipidemia – ce este, cum apare și cum o tratăm?
octombrie 17, 2022
Boala de reflux gastroesofagian
noiembrie 1, 2022
Probabil că de cele mai multe ori am intrat în contact cu informații precum următoarea: flora intestinală, cunoscută și sub denumirea de microbiotă, sintetizează vitamine şi ajută la absorbţia microelementelor din alimente, precum magneziu, calciu şi fier.
Este mai mult decât evident rolul florei intestinale în procesul de sinteză a vitaminelor și microelementelor esențiale pentru buna funcționare a organismului, însă foarte rar se discută despre axul creier-intestin, care reprezintă comunicarea biochimică ce se desfăşoară între tractul gastrointestinal şi sistemul nervos central.
În rândurile de mai jos îmi propun să vă explic care este rolul florei bacteriene și ce se poate întâmpla atunci când aceasta este perturbată.
Care este rolul florei bacteriene în organism?
Rolurile florei bacteriene sunt multiple și complexe, asigurând protecția organismului în fața factorilor patogeni:
- apărare directă împotriva bacteriilor periculoase pentru organism, prin colonizarea tractului digestiv, utilizând toți nutrienții disponibili și secreția de compuși care distrug sau inhibă dezvoltarea acestora(cel mai bun exemplu este Clostridium difficile)
- întărirea sistemului imunitar,
- inducerea producerii de anticorpi la nivelul tubului digestiv,
- metabolizarea unor compuşi alimentari altminteri nedigerabili.
S-a dovedit că speciile bacteriene diferite din flora intestinală au capacitatea de a dirija sistemul imunitar spre producerea de citokine (molecule ce intervin în mecanismele inflamației și în apărarea contra agenților infecțioși, în apărarea antitumorală, în șocul septic).
Fără floră intestinală, corpul uman nu ar fi capabil să utilizeze unii carbohidraţi nedigerabili, deoarece unele bacterii din floră conțin enzime pentru degradarea anumitor zaharuri, enzime ce nu pot fi produse în celulele. Cel mai bun exemplu este lactoza, în cazul intoleranţei la lactoză.
Axul creier-intestin reprezintă comunicarea biochimică care se desfăşoară între tractul gastrointestinal şi creier, având un rol esențial în funcționarea normală a unor glande endocrine, precum tiorida, hipofiza și glanda suprarenală.
Care este legătură florei intestinale cu bolile organismului?
Alterarea numărului de bacterii intestinale (în urma tratamentului antibiotic) poate afecta sănătatea individului şi capacitatea de digestie a alimentelor. Administrarea antibioticelor poate duce la apariția diareei cauzată de iritarea directă a intestinului și la modificarea nivelurilor florei intestinale, permiţând bacteriilor periculoase să se dezvolte.
O alta cauză a aparitei diareei poate fi modificarea speciilor de bacterii din flora intestinală ce duce la reducerea capacității corpului de a fermenta carbohidrații și de a metaboliza acizii biliari. Carbohidrații nedigeraţi absorb prea multă apă şi provoacă scaune apoase.
Studiile medicale au relevat faptul că relaţia florei intestinale cu gazda intervine şi în mecanismul unor boli precum alergii, astm bronşic şi diabet zaharat tip 2. Implicarea microbiotei în aceste afecţiuni autoimune ar avea la bază expunerea insuficientă la patogeni a copiilor din ţările dezvoltate şi dieta de tip vestic, săracă în fibre vegetale şi bogată în zaharuri – acestea ar explica alterările florei intestinale şi ale rolului acesteia în reglarea sistemului imunitar.
Prezenţa sau abundenţa unor bacterii în tractul digestiv poate contribui la apariţia bolii inflamatorii intestinale. Metaboliţii unor specii de bacterii din flora intestinală pot contribui la apariția unor afecţiuni precum obezitatea şi cancerul de colon. Se pare că interacțiunile florei intestinale cu axul creier-intestin joacă un rol important în apariția bolilor inflamatorii intestinale cronice, stresul psihologic putând dirija modificări ale epiteliului intestinal.
Flora intestinală este implicată în apariția uneia dintre cele mai grave afecțiuni ale prezentului -obezitate şi în apariția sindromului metabolic. Conform cercetărilor medicale, dieta de tip vestic (săracă în fibre și alți carbohidrați complecși, însă extrem de bogată în zaharuri) determină apariția schimbărilor florei intestinale, modificând procentul de energie derivată din alimente și modul în care este utilizată această energie. Aceste schimbări la nivelul florei intestinale contribuie la apariția obezității. Un studiu realizat în 2014 a sugerat că administrarea de antibiotice se asociază cu supraponderalitate şi obezitate la copii, îndeosebi la copiii cu mai mult de 4 expuneri la antibioticele cu spectru larg. Așadar, administrarea de antibiotic poate avea efecte atât pe termen scurt, cat și pe termen lung.
Microbiota (comunitatea de bacterii, virusuri și fungi din intestine) influenţează comportamentul alimentar în funcţie de preferinţele acesteia, ceea ce duce la consumul de către individ a unei cantităţi mai mari de alimente, fapt ce va conduce, în timp, la obezitate.
Care este rolul terapeutic al microbiotei?
Sănătatea florei intestinale ne comunica atât nouă, ca medici, cât și ca indivizi, cât de sănătos este întregul nostru organism. Rolul anumitor tulpini din microbiota în tratamentul diverselor afecțiuni existente a fost îndelung studiat, rezultatele fiind uimitoare:
- un studiu sistematic din 2016 a descoperit că anumite tulpini din microbiotă ca Bifidobacterium şi Lactobacillus genera s-au dovedit a fi potenţial utile în tratamentul afecţiunilor sistemului nervos central, precum tulburări de dispoziţie (anxietate, depresie), tulburări de memorie • administrarea de probiotice conţinând Lactobacillus previne diareea indusă de antibiotice, iar probioticele pe bază de Saccharomyces (Saccharomyces boulardii) pot preveni infecţia cu Clostridium difficile după tratament cu antibiotic.
- echilibrarea florei comensale cu ajutorul probioticelor care conţin Lactobacilli şi Bifidobacteria poate reduce durerea viscerală şi inflamaţia intestinală la pacienţii cu boli inflamatorii intestinale.
- în cadrul unui studiu medical, administrarea de probiotice de tipul Lactobacillus rhamnosus a favorizat pierderea ponderală la femeile obeze, administrat pe o perioadă de 12 săptămâni. Pacientele care au participat la cercetarea medicală au continuat să piardă în greutate chiar şi după sistarea administrării probioticului.
- unor pacienţi cu ciroză hepatică şi encefalopatie hepatică minimă cărora li s-au administrat preparate probiotice au prezentat ameliorarea testelor neuropsihometrice cu până la 70%,
Care sunt alimentele care ne ajută să avem o flora intestinala sănătoasă?
Aceste alimente sunt împărțite în două grupe: prebiotice și probiotice.
Prebioticele sunt forme complexe de zaharuri sau de amidon nedigerabil care hrănesc și oferă condiții propice pentru dezvoltarea bacteriilor bune. Iar în această categorie intră: ceapa, usturoiul, prazul, fasolea, anghinarea, cerealele integrale, sparanghelul.
Probioticele sunt bacterii favorabile florei intestinale. Găsim probiotice în: iaurt (de preferat nepasteurizat, proaspăt), produsele de soia fermentate, kefir, borș/zeamă de varză murată.
Importanța microbiotei intestinale, aspect al medicinei umane recent cercetat, constă în posibilitățile sale terapeutice extraordinare care ne pot îmbunătăți calitatea vieții prin protejarea fată de diverse afecțiuni cât și prin tratarea unora deja instalate în organism.
