Efectele consumului de ananas
noiembrie 26, 2018
Caderea părului după chirurgia bariatrică
ianuarie 22, 2019
MAJORITATEA PERSOANELOR OPERATE SE REINGRASA
Adevarul este ca aproximativ 50% dintre pacientii operati pot sa recastige, la 2 ani de la operatie, un procent mic din greutate (aproximativ 5% din aceasta). Totusi, studiile efectuate pe termen lung, arata ca majoritatea pacientulor bariatrici reusesc sa isi mentina cu succes greutatea pe termen lung.
”Succesul” interventiilor bariatrice este un termen arbitrar, fiind definit ca pierderea a 50% sau mai mult din excesul ponderal.
Adesea, succesul operatiei este influentat de catre pacient, prin perceptia imbunatatita asupra calitatii vietii. In aceste cazuri, pierderea ponderala poate fi mai mare sau mai mica decat aceasta „granita” definita arbitrar.
Aceasta pierdere ponderala masiva sustinuta de interventia chirurgicala, este in contrast major cu experianta pacientilor care au apelat anterior la metode non-chirurgicale pentru a slabi.m
PROBABILITATEA DE DECES POSTOPERATOR ESTE MAI MARE DECAT CEA DE DECES CAUZAT DE OBEZITATE
Adevarul: Odata cu cresterea in greutate, longevitatea scade. Pacientii cu obezitate severa prezinta un boli asociate acesteia, care le pun in pericol existenta si cresc riscul de deces, precum diabetul de tip 2 si hipertensiunea arteriala.
Studii ce au implicat aprox. 60.000 de cazuri ale Asociatiei Americane de Chirurgie Metabolica si Bariatrica (ASMBS) arata un risc de deces in primele 30 de zile postoperatorii de 0.13%, adica aproximativ 1 caz la 1000 de pacienti.
Acest procent este considerabil mai mic decat cel determinat de majoritatea celorlaltor operatii, precum colecistectomia sau protezarea soldului. Astfel, in ciuda statusul precar al sanatatii inainte de operatia bariatrica,, probabilitatea de deces postoperator este extrem de scazuta.
Studiile efectuate pe loturi mari demonstreaza ca riscul de deces (din orice cauza) al pacientilor care au suferit o interventie bariatrica, este considerabil mai mic decat cel al pacientilor afectati de obezitate severa, la care nu s-a efectuat niciun procedeu bariatric. De fapt, rezultatele arata o scadere cu 89% a mortalitatii, precum si o scadere seminificativa a ratei decesului determinat de boli specifice. De exemplu, mortalitatea determinata de cancer este redusa cu 60% la pacientii bariatrici. Mortalitatea determinata de diabet este diminuata cu mai mult de 90%, iar cea de cauza cardiaca cu mai mult de 50%.
Astfel, daca punem in balanta mortalitatea postoperatorie cu beneficiile interventiilor bariatrice, aceasta inclina, fara indoiala, in favoarea interventiei chirurgicale.
Este important totusi, la fel ca si in cazul celorlaltor interventii chirurgicale majore, ca decizia de a urma o interventie bariatrica sa fie discutata cu chirurgul, membrii familiei si cei apropiati.
CHIRURGIA BARIATRICA ESTE O ”CALE SCURTA”
Pentru a slabi sau a-si mentine greutatea, persoanele cu obezitate severa trebuie doar sa tina dieta si sa faca exercitii fizice
Adevarul:
Persoanele afectate de obezitate severa prezita o rezistenta pe termen lung la scaderea ponderala prin diete si sport. Institutul National American al Experitilor in Sanatate recunoaste ca slabirea pe termen lung sau abilitatea persoanele cu obezitate severa de a-si mentine pierderea ponderala, este aproape imposibila prin alte metode decat cele reprezentate de chirurgia metabolica si bariatrica. Interventiile adresate obezitatii sunt eficiente in mentinerea pe termen lung a scaderii ponderale, pe de o parte, pentru ca acestea inlatura anumite suferinte cauzate de dietele indelungate, care sunt responsabile de crestere rapida in greutate in perioada imediata dupa dieta.
În timpul dietelor, consumul energetic (cantitatea de calorii arse de organism) este scazut.
De asemenea, metabolismul de baza (consumul de energie necesar activitatilor vitale pentru corpul uman) scade, ceea ce duce la modificari ale dimensiunilor si structurii organismului (cantitatea de tesut slab si slab). În acelasi timp, reglarea apetitului este afectata dupa dieta, crescand senzatia de foame si dorinta de manca. Astfel, exista diferente biologice semnificative intre o persoana care a slabit prin dieta si o persoana de aceleasi dimensiuni, care nu a tinut niciodata dieta.
De exemplu, o persoana care a slabit de la 150kg la 120kg prin dieta, arde mai putine calorii decat o persoana care are 120 kg, dar care nu a tinut niciodata dieta. Aceasta inseamna ca, pentru a-si mentine greutatea pierduta, persoanele care au tinut dieta vor trebui sa manance mai putine calorii decat cei care au aceeasi greutate dar nu au tinut niciodata o dieta.
In contrast cu dieta, pierderea ponderala datorata unei operatii bariatrice nu reduce consumul de energie sau cantitatea de calorii arse este mai mare decat cea determinata de modificarile dimensiunilor si a compozitiei,. De fapt, unele studii arata chiar o crestere a consumului de energie. In plus, unele procedee bariatrice, spre deosebire de dieta, determina modificari biologice ce reduc aportul de nergie (din mancare, bauturi), scadere ce este realizata prin modificari anatomicela nivelul stomacului sau a intestinului, care restrictioneaza consumul de alimente sau scad absorbtia unor nutrienti.
De asemenea, operatiile bariatrice produc modificari in secretia unor hormoni intestinali, prin scaderea grelinei (hormonul foamei) si cresterea leptinei (hormonul satietatii), ceea ce duce la reducerea senzatiei de foame si a apetitului.
Astfel,prin aceste mecanisme, chirurgia bariatrica si metabolica, spre deosebire de diete, produce o scadere ponderala pe termen lung.
MULTI PACIENTI BARIATRICI DEVIN ALCOOLICI DUPA OPERATIE
Adevarul: In realitate, doar un mic procent de pacienti bariatrici sustin ca au probleme cu alcoolul dupa operatie.
Cei mai multi (dar nu toti) dintre cei care consuma alcool după interventie, au avut probleme cu alcoolul si in perioada pre-operatorie. Sensibilitatea la alcool este crescuta dupa interventia chirurgicala (mai ales la pacientii care consuma alcool in perioada de slabire rapida), astfel incat, efectele alcoolului apar mai repede si dupa o cantitate de alcool mai mica, fata de perioada preoperatorie.
Studiile arata si faptul ca in cazul anumitor interventii bariatrice (precum sleeve-ul gastric si by-pass-ul gastric), bautul de alcool creste considerabil nivelul alcoolemiei in comparatie cu perioada preoperatorie sau persoanele care nu a suferit o interventie bariatrica.
Din aceste motive, pacientii bariatrici sunt avertizati sa ia in considerare anumite precautii in ceea ce priveste consumul de alcool:
- sa evite consumul de alcool in perioada de slabire rapida
- chiar si o cantitate mica de alcool poate determina intoxicatie etanolica
- sa evite condusul sau manevrarea echipamentelor mari dupa ingestia de alcool
- sa apeleze la ajutor specializat in cazul in care alcoolul devine o problema
CHIRURGIA OBEZITATII CRESTE RATA DE SUICID
Persoanele care sufera de obezitate severa si care apeleaza la chirurgia bariatrica sufera, cel mai probabil, de depresie sau anxietate si au o incredere in sine scazuta, precum si o calitate a vietii, per ansamblu, inferioara celor normoponderali.
Chirurgia bariatrica duce la cresterea semnificativa a bunastarii psihice pentru majoritatea pacientilor. Totusi, exista cativa pacienti cu perturbari psihologice pre-operatorii nediagnosticate, precum si pacienti pe care stresul la care sunt supusi este complesitor, astfel incat recurg la suicid dupa interventiile bariatrice.
Doua studii pe loturi mari au gasit o mica, dar semnificativa crestere a ratei de suicid dupa interventia chirurgicala. De aceea, programele bariatrice complexe necesita evaluare psihologica pre-operatorie precum si prezenta terapeutilor comportamentali dupa operatie.
OBEZITATEA ESTE O DEPENDETA, SIMILARA CU DEPENDENTA DE DROGURI SAU ALCOOL
Chiar daca exista un procent foarte mic de persoane obeze ce prezinta tulburari alea comportamentului alimentar, precum mancatul compulsiv, ceea ce duce la un aport excesiv de alimente (calorii), pentru majoritatea pacientilor afectati de obezitate, aceasta reprezinta o boala complexa, determinata de mai multi factori.
Atunci cand tratam o dependenta, precum drogurile sau alcoolul, unul dintre primii pasi este reprezentat de abstinenta de la droguri sau alcool. Aceasta abordare nu functioneaza si in cazul obezitatii, datorita faptului ca trebuie sa mancam pentru a supravietui. In plus, pot exista mai multe probleme care afecteaza greutatea, precum cele de ordin psihologic.
Cresterea in greutate se produce atunci cand exista un dezechilibru energetic, adica atunci cand cantitatea de mancare (energie) consumata este mai mare decat numarul de calorii arse (energia cheltuita) de catre organism, necesare indeplinirii functiilor biologice, activitatilor zilnice si sportive. Dezechilibrul energetic poate apărea prin mancatul in exces sau prin lipsa activitatii si exercitiilor fizice.
Exista totusi situatii care pot influenta balanta energetica si/sau metabolismul grasimilor, ce nu implica consumul excesiv de alimente sau un comportament sedentar :
- Insomnii cronice
- Consumul de alimente care, independent de continutul caloric, determina schimbari metabolice sau hormonale care cresc cantitatea de grasime a organismului (zahar, sirop cu continut ridicat de fructoza, grasimile de tip „trans”, carnea si cerealele procesate)
- Aport scazut de alimente ce combat grasimea (fructe, legume, nuci, seminte, proteine de calitate)
- Stresul si problemele de ordin psihologic
- Anumite medicamente
- Poluarea
De asemenea, obezitatea „atrage” obezitate, fiind unul dintre motivele pentru care este considerata o boala progresiva. Cresterea in greutate determina anumite modificari hormonale, metabolice si moleculare, care duc la o crestere a acumularii de grasime.
Astfel de modificari duc la scaderea utlizarii de catre orgamism a grasimii, cresterea conversiei zaharului in grasime, precum si la cresterea capacitatii corpului de a depozita grasimea, prin marirea dimensiunilor celulare si reducerea scindarii grasimilor. Asemenea defecte ale metabolismului grasimilor duc la stocarea rapida a caloriilor sub forma de grasime.
Mai mult decat atat, obezitatea afecteaza apetitul si senzatia de foame, in sensul cresterii aportului alimentar la fiecare masa si dorinta de a manca mai des.
