Obezitatea și canicula
iulie 7, 2019
Sfaturi pentru părinții care au copii supraponderali sau obezi
octombrie 1, 2019
Obezitatea
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), supraponderabilitatea și obezitatea sunt definite ca ”o acumulare anormală sau excesivă de grăsime, ce prezintă un risc pentru sănătate”.
Obezitatea infantilă constituie una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică în secolul 21, fiind o problemă mondială care afectează numeroase țări subdezvoltate sau în curs de dezvoltare, în special în mediul urban.
Statisticile OMS demonstrează o dublare a numărul obezilor la nivel mondial față de anul 1980, în 2014 acesta fiind de 1.9 miliarde de adulți care au probleme cu excesul ponderal, 600 milioane dintre aceștia fiind obezi.
Obezitatea infantilă
Prevalența obezității la copii crește cu un ritm alarmant, în 2010 fiind estimat un număr de 42 de milioane de copii supraponderali, 84% dintre aceștia provenind din tările în curs de dezvoltare.
În Uniunea Europeană, România se află pe locul 3 în ceea ce privește obezitatea infantilă.
Odată deveniți adulți, copiii obezi riscă să dezvolte afecțiuni precum diabet și boli cardio-vasculare la o vârstă precoce.
Curba greutății evoluează odată cu vârsta, în 3 faze:
- Înainte de 2 ani, corpul crește, iar în general la vârsta de 1 an, copilul este „rotunjor” sau „durduliu”.
- Corpolența scade după vârsta de 2 ani și copilul pare adesea slab, până la vârsta de 6-7 ani
- În jurul vârstei de 8 ani asistăm la o nouă creștere a curbei ponderale, această perioadă purtând numele de „rebound”. La copiii cu potențial de obezitate, rebound-ul apare mult mai precoce.
Ce să ne îngrijoreze?
Riscul principal pe termen scurt la această vârstă este reprezentat de îndepărtarea de amici (alienarea) și fenomenul de bullying , considerate a fi principalele surse de pierdere a încrederii în sine. Copilul se izolează, se închide în sine și nu va mai participa la activitățile colective (mai ales cele sportive), această stigmatizare putând duce la introverție.
Riscurile medicale pe termen scurt sunt reprezentate de:
- Hipertensiunea arterială
- Creșterea trigliceridelor și a riscurilor de apariție a bolilor cardio-vasculare
- Diabet
- Probleme articulare (genunchi, glezne)
- Astm bronșic
- Boli hepatice și ale vezicii biliare
- Necroză de cap femural
- Apnee de somn
Cauzele obezității la copil
Faptul că obezitatea infantilă este genetică și că nu putem face nimic în acest sens este doar un mit.
Este adevărat că genele influențează greutatea unei persoane, dar aceasta reprezintă doar o parte a ecuației. Chiar dacă unii copii sunt mai predispuși decât alții să crească în greutate, aceasta nu înseamnă că sunt condamnați să aibă probleme de greutate.
Înțelegerea mecanismului prin care copiii devin supraponderali sau obezi reprezintă primul pas spre ruperea unui cerc vicios. Cele mai multe cazuri de obezitate infantilă sunt cauzate de mâncatul în exces și de activitatea fizică insuficientă. Copiii au nevoie de mâncare pentru a susține creșterea și dezvoltarea sănătoasă si armonioasă. Atunci când aportul de calorii depășește cantitatea caloriilor consumate prin activități fizice, rezultatul este creșterea în greutate.
Mulți factori contribuie la acest dezechilibru în creștere dintre caloriile care sunt mâncate și cele care sunt arse:
- Familii ocupate în care se gătește mai puțin și se mănâncă mai mult în oraș
- Acces facil la mâncare ieftină, bogată în calorii, de tipul fast-food-ului și junk-food-ului.
- Porțiile de mâncare sunt din ce în ce mai mari, atât acasă cât și în restaurante.
- Copiii cosumă o cantitatea imensă de zahăr, atât din băuturile îndulcite, cât și din diverse alimente care au adaos ascuns de zahăr.
- Copiii petrec mai puțin timp in activitățile in aer liber și mai mult timp în fața televizorului, calculatorului sau jocurilor video.
- Multe școli elimină sau scurtează orele de educație fizică.
Ce e de făcut?
Excesul de greutate, precum si afecțiunile produse de obezitate, pot fi în mare parte evitate, prevenția acesteia la copii reprezentând prioritatea principală.
Urmărirea evoluției greutății este foarte importantă, astfel un copil care se dezvoltă de la 3 la 10 ani fără o variție mare a greutății, nu va avea probleme de greutate. Din contră, dacă există o creștere mare de greutate, crește riscul de apariție a obezității la copil.
Copiii obezi nu sunt condamnați să devină adulți obezi, majoritatea copiilor ”durdulii” fiind normoponderali la vârsta maturității. Totuși, studiile epidemiologice arată că, după vârsta de 8 ani, există o relație strânsă între greutatea copilului si greutatea lui ca adult.
Obiectivul principal pentru dezvoltarea armonioasă a unui copil obez este ”să crească fără să se îngrașe, deci să slăbească”, fără a se stabili, drept scop, o greutate ideală. Copilul va trebui să mențină întotdeauna anumite obieceiuri și principii alimentare, coroborate cu practicarea unui anumit nivel de activitate fizică. Slăbitul nu reprezintă doar un moment dificil de trecut, ci înseamnă și schimbarea definitivă a plăcerilor și obiceiurilor alimentare, fiind de preferat pierderea greutății odată cu creșterea în înălțime. În unele cazuri, durata până la apariția rezultatelor va fi de luni sau chiar ani.
Alimentația la bebeluși
Alimentația la bebeluși trebuie să se bazeze pe alăptarea maternă sau pe o formulă de lapte praf adaptată, precum și evitarea folosirii laptelui de vacă până la vârsta de 1 an. Diversificarea nu trebuie să se producă foarte precoce, iar porțiile de mâncare trebuie mărite progresiv. Pentru a stimula mișcarea, lăsați copiii, cât mai mult posibil, pe covor și mișcați cât mai mult timpul în care stă în pătuț.
La copilul de vârstă mare și/sau aflat la varsta pubertății
Când acesta crește cel mai mult, trebuie ajustate cantitățile în funcție de nevoile de creștere și ajustate carențele, ținând cont de dezvoltarea diferită a fetelor și băieților, la această vârstă, băieții având tendința de a dezvolta masă musculară, iar fetele să acumuleze, în mod natural, grăsime.
Adolescența
Adolescența reprezintă un moment dificil, deoarece copilul dumneavostră își va dezvolta propriul comportament alimentar, conform vârstei. Ciugulitul, mesele neregulate, gusturile speciale reprezintă comportamente banale la acesta vârstă și sunt considerate normale. Nu trebuie să cedați, ci doar să rămâneți fideli principiilor alimentare, chiar dacă vi se pare că nu sunteți ascultați de către copilul dvs.
Pe lângă sfaturile alimentare, lupta contra sedentarismului reprezintă un aspect esențial.
