TIPS & TRICKS pentru pacienți bariatrici
decembrie 1, 2019
Sindromul colonului iritabil- boala omului modern
ianuarie 29, 2020
Refluxul gastroesofagian este unul dintre procesele fiziologice ce constă în deplasarea conținutului gastric către esofag. În funcție de numărul de mese voluminoase, refluxul gastroesofagian poate apărea chiar de mai multe ori pe zi, uneori fără să producă simptome.
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) apare atunci când cantitatea de conținut gastric care reflueaza în esofag este peste limitele normale, determinând astfel apariția simptomelor, asociate sau nu cu leziuni esofagiene (ex. esofagită). Aceasta este consecința depășirii mecanismelor normale antireflux. Dezechilibrul dintre barierele de apărare ale mucoasei esofagiene și factorii de agresiune conținuți de fluidul de reflux ( acid clorhidric și pepsină, săruri biliare, enzime pancreatice) duce la apariția de leziuni esofagiene.
Deși boala de reflux gastroesofagian apare cu o probabilitate de până la 75% la femeile gravide (dispărând odată cu nașterea), aceasta este întâlnită cu o frecvență mai mare la adulții peste 40 ani. De regulă, bărbații sunt cei afectați cel mai des de complicațiile produse de boala de reflux gastroesofagian.
Iți poți da seama că suferi de boala refluxului gastroesofagian dacă prezinți simptome precum :
PIROZIS
Pirozisul - senzație de arsură retrosternală inferioară, care poate iradia ascendent către baza gâtului. Acesta apare în special după mese la care s-a consumat un volum mare de alimente sau după consumul de grăsimi, condimente, citrice, alcool, cafea, ciocolată, mentă etc., dar și în cazul în care individul abordează anumite posturi corporale (anteroflexie, decubit);
REGURGITAȚIE
Regurgitația: refluarea conținutului gastric în cavitatea bucală, fără efort de vomă
DISFAGIE
Disfagie (dificultate la înghițirea bolusului alimentar) și/sau odinofagie ( durere la înghițirea bolusului alimentar);
ERUCTAȚII
PREZENȚA DE MANIFESTĂRI EXTRAESOFAGIENE
cum ar fi: durere toracică noncardiacă, simptome pulmonare (tuse, astm, pneumonie de aspirație), laringiene (răgușeală, disfonie), faringiene (faringită), halitoză, sughiț cronic, senzație de globus ("nod în gât"), eroziuni dentare;
Vârsta înaintată a pacientului cât și antecedentele familiale de cancer la nivelul tractului digestiv superior vor impune investigarea mult mai atentă și mai amănunțită.
Vizita la medicul specialist gastroenterolog va stabili diagnosticul de certitudine, prezența pirozisului și a regurgitației fiind de ajuns pentru începerea tratamentului medicamentos.
Dacă pacientul se prezintă la medic cu alte simptome îngrijorătoare (disfagie, scădere ponderală, hemoragie digestivă, anemie) sau răspunsul la tratament nu apare, se vor efectua teste diagnostice.
Investigațiile diagnostice utilizate de medicul specialist sunt :
1. ENDOSCOPIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ CU PRELEVARE DE BIOPSII,
în vederea evidențierii leziunilor mucoasei esofagiene produse de reflux, aprecierii extinderii acestora , dar și în vederea excluderii altor cauze;
2. PH-METRIA ESOFAGIANĂ
este investigația prin care se monitorizează, în ambulatoriu, pH-ul esofagian, într-o perioadă de timp de 24 ore;
3. EXAMEN RADIOLOGIC BARITAT;
4. MANOMETRIE ESOFAGIANĂ.
Atenție!
În funcție de rezultatele acestora, boala de reflux poate fi caracterizată a fi ori endoscopic-pozitivă (se observă prezența ulcerațiilor și eroziunilor la nivelul esofagului distal) ori endoscopic negativă (40-60% dintre pacienții cu simptomatologie sugestivă).
Așadar, o endoscopie nu exclude acest diagnostic.
Ignorarea simptomelor bolii de reflux gastroesofagian poate duce la complicații precum :
- Esofagită de reflux (esofagită peptică) – afecțiune întâlnită în cele mai multe cazuri;
- Ulcer esofagian - poate conduce la apariția hemoragiei digestive sau la perforație esofagiană;
- Stenoze esofagiene peptice;
- Esofag Barrett - leziune premalignă, cu risc de dezvoltare a adenocarcinomului esofagian.
Tratamentul medicamentos al bolii de reflux gastroesofagian trebuie neapărat însoțit de modificări ale stilului de viață.
Una dintre cele mai importante măsuri pe care le puteți adopta este oprirea fumatului și a consumului excesiv de alcool.
De asemenea, mesele abundente trebuie evitate, medicii specialiști recomandând împărțirea meselor principale în 3 și intercalarea a 2 gustări. Reducerea consumului de grăsimi, prăjeli, băuturi carbogazoase, ceai și cafea, citrice, tomate, condimente, este de asemenea extrem de importantă pentru evitarea simptomatologiei specifice bolii de reflux gastroesofagian.
Pacienților supraponderali li se va recomanda scăderea în greutate și evitarea hainelor strâmte cu scopul de a nu crește presiunea intraabdominală.
Alte măsuri care pot fi luate cu scopul ameliorării simptomelor ar fi : ridicarea capului patului cu 5 - 10 cm, evitarea decubitului dorsal timp de 3 ore după masă și evitarea aplecatului imediat după masă.
De asemenea, utilizarea medicamentelor de genul aspirinei, teofilinei, estrogenului, progesteronului, diazepamului ar trebui redusă.
Medicul curant va putea recomanda un tratamentul medicamentos ce va cuprinde următoarele clase de medicamente :
- antiacide: neutralizează acidul gastric refluat, ameliorând rapid simptomatologia;
- antisecretorii: inhibă secreția acidă gastrică;
- prokinetice: stimulează golirea gastrică și clearence-ul esofagian;
- protectori de mucoasă.
În cazuri excepționale, tratamentul chirurgical sau endoscopic antireflux este indicat dacă tratamentul medicamentos pentru controlul simptomelor sau pentru vindecarea esofagitei nu a avut succes sau pentru pacienții ce necesită tratament antireflux pe termen lung în vederea prevenii recăderilor clinice.
