Sfaturi pentru părinții care au copii supraponderali sau obezi
octombrie 1, 2019
HORMONUL SAȚIETĂȚII- De ce mă îngrașă hormonul care ar trebui sa imi scadă apetitul?
octombrie 27, 2019
Chirurgia bariatrică este, în prezent o formă foarte eficientă de a pierde în greutate, atunci cand altceva nu mai are niciun efect. Totuși, pentru rezultate bune pe termen lung, calitatea alimentației post interventie bariatrica trebuie să fie o prioritate, deoarece volumul stomacului este redus, iar pacientul necesită suplimentarea factorilor nutritivi.
Se produce o schimbare naturală în profilul alimentar al pacientului, prin reducerea consumului de dulciuri, ce au o cantitate mare de calorii, și prin creșterea consumului de alimente hiperproteice.
Viața cotidiană a pacienților bariatrici ar trebui simplificată, prin alegerea unui metode ușor de înțeles a modului în care aceștia trebuie să își organizeze farfuria la fiecare masă.
RESTRICȚIA CALORICĂ
Chirurgia bariatrică presupune micșorarea volumului stomacului.
Astfel, postoperator, caloriile zilnice consumate de pacient cresc progresiv de la 500kcal/zi în timpul dietei lichidiene, până la 1200 kcal/zi în momentul în care își reiau alimentația solidă. Recomandările nutriționale după intervențiile bariatrice presupun un aport crescut de proteine de 1-1,5g/kilogram al greutății ideale , adică aproximativ 60-80 g/zi (25%), carbohidrați (45%) și lipide (30%).
Macronutrienții și micronutrienții sunt foarte importanți în menținerea stării de sănătate a pacienților. Dintre macroelemente, cele mai importante sunt proteinele.
PROTEINELE
Proteinele sunt macromolecule biologice alcătuite din unul sau mai multe lanțuri de aminoacizi, participând la aproape toate procesele celulare.
Au un rol esențial în replicarea ADN-ului, în transportul molecular și în răspunsul la stimuli. Ele pot funcționa ca enzime pentru a cataliza reacții chimice esențiale pentru metabolism, însă în același timp participă la ciclul celular și la răspunsul imun al organismului.
Proteinele diferă între ele în mod fundamental prin secvența de aminoacizi, care este determinată genetic, având fiecare o structură tridimensională specifică.
Aminoacizii esențiali sunt acei aminoacizi care nu pot fi sintetizați în corp și care pot fi obținuți doar prin aport alimentar, din alimente bogate în proteine (acestea sunt transformate în aminoacizi în timpul procesului de digestie).
Sursele de proteine sunt reprezentate de o mare variate de alimente de origine vegetală și animală. Carnea, ouăle, laptele și peștele reprezintă surse complete de proteine. Printre legumele bogate în proteine se numără fasolea, lintea, soia și năutul.
În mod normal, majoritatea aminoacizilor este obținută din mâncare, dar în situații speciale, precum intervențiile bariatrice, este nevoie de suplimentarea acestora.
În situația în care organismul nu primește cantitatea necesară de proteine, se poate ajunge la insuficiență proteică și malnutriție, situații care duc la apariția unor afecțiuni precum cașexia, alopecia și pierdere musculară intensă.
Mulți pacienți pot să dezvolte o intoleranță la alimentele proteice bogate în fier datorită masticației insuficiente, precum și a scăderii cantității de acid clorhidric și a enzimelor proteolitice din stomac. Consumul acestora trebuie încurajat, prin antrenarea si reeducarea procesului si timpului de masticare a alimentelor.
Jumătate din cantitatea de alimente din farfurie trebuie să conțină surse de proteine.
Pentru masa de prânz și cină, trebuie să se apeleze la surse de proteine bogate în fier, precum carne de vită, pui, pește și ouă – care să ocupe jumătate de farfurie. Întotdeauna trebuie folosite variantele de alimente care conțin o cantitate mai mică de grăsimi .
Consumul mediu de mâncare la pacienții operați este de aproximativ 4-6 linguri de mâncare la o masă. Deci, 2-3 linguri trebuie să provină din sursa de proteine.
Cum carnea conține și grăsimi, este recomandat ca gătirea acesteia să se facă prin coacere, fierbere sau prăjire la grătar.
Pentru micul dejun sau gustări este necesară prioritizarea surselor de proteine bogate în calciu, precum produsele lactate. Începeți ziua cu lapte bătut, brânză de burduf, ricotta sau brânză albă și iaurturi fără zahăr. Consumul de iaurt este excelent pentru asigurarea probioticelor naturale, responsabile de reechilibrarea bacteriilor și de protecția împotriva disbiozei intestinale.
Sursele de proteine bogate în fier trebuie folosite la mese diferite, precum prânz și cină, mesele bogate în calciu (micul dejun și gustările) promovând absorbția acestor micronutrienți.
VITAMINELE ȘI MINERALELE
O treime din farfurie (30%) trebuie să fie ocupată de sursele de vitamine, minerale și fibre, reprezentate de fructe și legume în general.
Acestea sunt alimente fibroase, ce necesită o bună mestecare. Este important să se varieze culorile de la o zi la alta pentru întărirea sistemului imunitar, regenerarea pielii și reglarea metabolismului.
Moderația este cuvântul cheie. Excesul de vitamine și minerale poate fi periculos.
Unele dintre vitamine sunt eliberate de bacteriile intestinale (vitamina D, B6 și biotina).
Cei mai importanți nutrienți sunt reprezentați de vitaminele A, D, B12 , B1, calciu și fier.
Vitaminele pot fi hidrosolubile (solubile în apă) sau liposolubile (solubile în grăsime). În farfuria pacientului bariatric este necesară prezența ambelor tipuri de vitamine.
Vitaminele solubile în apă, precum complexul de vitamine B, trebuie consumate în stare crudă, pentru a-și menține valorile nutriționale.
Folosirea jocului de culori în farfurie este ideală pentru motivarea consumului maxim posibil de nutrienți la mese.
Fructele și legumele roșii sunt bogate în vitamina A (solubilă în grăsimi), responsabilă pentru menținerea sănătății părului (vezi "Căderea părului după chirurgia bariatrică"), pielii și a unghiilor. Cele mai bogate surse sunt reprezentate de morcovi, sfecla roșie, dovleac și ficatul de vită.
Alimentele verzi sunt bogate în complexul de vitamine B, fiind reprezentate de legumele cu multe frunze precum varza, muștarul, ștevia, rucola, și salata verde, ce previn apariția anemiei.
Citricele sunt bogate în vitamina C, importantă în fixarea fierului și creșterea imunității. Surse importante de vitamina C sunt portocalele, lămâile, fructele pasiunii, merele verzi, roșiile și strugurii.
Alimentele albe precum ceapa, usturoiul, ciupercile, conopida și bamele, sunt excelente în prevenția bolilor cardiovasculare și a cancerului.
VITAMINE
Vitamina B1 (tiamina) este prezentă în germenii de grâu, fasole, nuci, semințe și orez brun. Este foarte importantă pentru pacienți, pentru că poate duce la apariția Bolii Beri-beri postbariatrice, ce poate duce la complicații severe cardiologice și neurologice, apariția edemelor și ambliopiei (scăderea acuității vizuale). Suplimentarea nutrițională în cazuri severe poate ajunge la 100mg/zi.
Un complex de multivitamine complet poate aduce un aport suficient de vitamine, dar acestea trebuie coroborat cu un aport suficient de alimente ingerate.
Vitamina B2 (riboflavina) se găsește în avocado, produsele lactate, ouă, nuci, germenii de grâu și drojdie. Este foarte importantă în respirația celulară, în menținerea și repararea integrității celulare.
Vitamina B3 (niacina) este esențială pentru sănătatea pielii, participă la metabolismul carbohidraților, protejează sistemul digestiv și nervos. Cele mai bogate surse de vitamina B3 sunt reprezentate de carne, pește, ficat, drojdie, alune și cereale integrale.
Vitamina B5 (acidul pantotenic) este importantă pentru metabolismul macronutrienților și menținerea sănătății sistemul nervos, fiind produsă și de bacteriile intestinale.
Vitamina B6 (piridoxina) participă la metabolismul proteinelor și formarea globulelor roșii din sânge. Se găsește în banane, pește, cartofi, dar este produsă și de bacteriile intestinale.
Vitamina B9 (acidul folic) este prezentă în frunzele de culoare verde-închis și portocale, participă la producerea ADN-ului, la diviziunea celulară, la formarea tubului neural la fetus, la producerea globulelor roșii și albe și, în acelasi timp, oferă protecția împotriva anemiei pernicioase, frecventă la pacienții bariatrici.
Vitamina B12 (cianocobalamina) este prezentă doar în produse de origine animală, bogate în proteine: carne, lapte și derivatele acestora. Absorbția ei este îngreunată după chirurgia bariatrică din cauza scăderii factorului intrinsec al stomacului și a scăderii suprafeței de absorbție gastrică. Scăderea nivelului de vitamină B12 este riscantă pentru sistemul nervos, pentru că duce pierderi de memorie, iritabilitate, dificultate de concentrare și furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor.
Chiar dacă pacientul consumă aceste alimente, rezervele de vitamină B12 trebuie suplimentate și reîncărcate pe tot parcursul vieții, fie oral și sublingual, fie intramuscular.
Vitamina H (biotina) face parte din complexul de vitamine B, este foarte importantă pentru menținerea sănătății părului (vezi căderea părului după chirurgia bariatrică), pielii și unghiilor și ar trebui suplimentată atunci când cantitatea prezentă în sânge este scăzută. O identificăm în gălbenușul de ou, germenii de grâu și este produsă și de către bacteriile intestinale.
Vitamina D (colecalciferol) este importantă în menținerea greutății și în metabolismul osos. Sursele alimentare sunt: produsele lactate, ouăle și ficatul. Cea mai importantă sursă este lumina solară, fiind recomandată expunerea zilnică la soare, de preferat fără cremă de protecție, timp de 15 minute. Suplimentarea cu vitamina D sintetică se face de rutină, atât în perioada pre cât și postoperatorie, în medie cu 2000 UI/zi.
Vitamina E (tocoferolul) este solubilă în grăsime, fiind un puternic antioxidant și protector al membranei celulare. Cele mai importante surse sunt reprezentate de lapte și migdale.
Vitamina K (solubilă în grăsime) este importantă în coagularea sângelui și se găsește în broccoli, varză, lobodă, fiind produsă și de bacteriile intestinale.
Sursele alimentare de vitamine și minerale sunt confundate adeseori cu alte grupuri de macronutrienți, ca în cazul vitaminei B12 și a zincului, ale căror sursă principală este reprezentată de alimentele bogate în proteine animale (carnea de vita, pui, laptele și produsele lactate).
CARBOHIDRAȚII
Restul farfuriei ar trebui să fie completat cu carbohidrați, alimente energetice importante pentru viața cotidiană.
Alegerea potrivită pentru acest grup de nutrienți este reprezentată de cerealele integrale. Carbohidrații integrali din pâine, orez, paste și cereale reduc absorbția grăsimii și a zaharurilor, protejând sistemul cardiovascular și promovând senzația de sațietate.
LIPIDELE
Lipidele sunt compuși chimici insolubili în apă.
Ele reprezintă macronutrienți esențiali din care se formează acizii grași. Ca surse de lipide, sugerăm uleiul de rapiță și uleiul de măsline.
Consumul uleiului de rapiță are efecte variabile precum reducerea creșterii celulelor tumorale, creșterea sensibilității la insulină și a toleranței la glucoză, precum și scăderea valorii trigliceridelor și a LDL-colesterolului. De asemenea, previne apariția alopeciei la pacienții operați.
Uleiul de măsline, sursă obișnuită în dieta mediteraneeană, este bogat în acid oleic, acizi grași mononesaturați (omega 9), care este prezent într-o concentrație de peste 50%.
SUPLIMENTELE ALIMENTARE
Folosirea suplimentelor alimentare este obligatorie și necesită controale periodice, pentru evaluarea cantității necesare din fiecare nutrient.
Folosirea pudrei proteice din zer (Whey Protein) poate îmbunătăți compoziția corporală la femei și prevenirea luării în greutate, din nou.
Cantitatea ideală de proteine este de 30g la fiecare masă în primul an după operație. Cum aportul alimentar este mai mic decât cel necesar, este încurajată folosirea pudrei proteice din zer, 1-2 linguri pe zi (aproximativ 25 g proteine per măsură).
Vitamina B12 trebuie suplimentată cu o doză intramusculară lunară de 5000 micrograme sau 350 micrograme oral/zi; fierul cu 18 mg/zi oral la bărbați și 50-100 mg la femeile aflate la vârsta fertilă. În unele cazuri, doza de fier trebuie suplimentată cu fier administrat intravenos (atunci când feritina scade sub 30mg/dl).
Calciul trebuie suplimentat cu 2000 mg/zi, iar polivitaminele trebuie să atingă 200% din doza zilnică recomandată.
APA
Apa este combustibilul necesar multor reacții chimice din organism și joacă un rol cheie în funcționarea în parametrii normali a intestinului, plămânilor, rinichilor și sistemului cardiovascular.
Un consum de 30ml/kg poate duce la evitarea formării calculilor (pietrelor) biliari și renali.
ACTIVITATEA FIZICĂ
Practicarea exercițiilor fizice este încurajată din ziua 30 postoperatorie.
Antrenorul trebuie să planifice un ghid al exercițiilor particularizat pentru fiecare pacient. Scopul exercițiilor fizice este acela de a conserva și recupera masa musculară și a pierde grăsime. În acest fel există șanse mari de menținere a greutății corporale optime pe termen lung.
